10 days of peace and quiet

In sfarsit am reusit sa scap si eu de aglomeratia bucurestiului, si sa trag o fuga pana acasa la bacau, sa revad vechi prieteni si sa ma relaxez putin. 10 zile de concediu bine meritate. Ca de obicei am fost mai mult prin vecini decat acasa si mai mult m-am obosit decat m-am relaxat :)) Tot timpul pe fuga, mai ales acum ca e si o caldura de mori, dar berea rece m-a salvat :x Doamne da ce bine mergea cand in sfarsit ma puneam pe scaun si o vedeam cum imi facea cu ochiul, nu ma mai puteam desparti de ea. Am intalnit 2 foarte buni prieteni si ne-am prostit si noi dupa cum bine ve-ti vedea in urmatoarele filmulete..


Dupa toata prosteala asta in sfarsit chiar am reusit sa ma relaxez, am plecat din Bacau si m-am dus la bunicii mei la tara. A fost superb sa mai gust si o gura de aer curat mai ales ca e la o altitudine destul de mare satul lor. Am lenevit toata ziua si seara priveam de pe acoperisul unei case vechi si abandonate apusul soarelui, si departarea de civilizatie, o civilizatie care devenise ca o mica furnicuta, pe care o puteam zdrobi intre degete.
Acum m-am intors si urmeaza sa plec inapoi la Bucuresti, datoria ma cheama din pacate.. Oh the joy!!

Could you kiss the rain ?

Rain falls down upon my skin
Again, again, and again,
Even so my body being soaked in tears
I feel that it becomes a part of me,

A part of me that never dies.
You and only you could be my savior and my only sin
But you are to far away to hear my scream
In a place i cannot reach
A place i never touched
A place that i could only dream of.
I could thouch you
But my tears cant reach you.
I could trust my life to God
But i dont want to, i dont need to
I just want you
Trembeling in a fear that i cannot control,
I dream of you my sweet sin.