Hmmmm .. nici nu ştiu cu ce să încep dacă mă credeţi. Am îndeajuns de mulţi nervi că aş putea să produc o explozie nucleară(dar asta nu ar ajuta pe nimeni) . În fine, să începem cu începutul!
Am ajuns la muncă de cu seară, chiar cu o oră mai devreme decât necesar ca să-mi ajut colegul, deoarece era hotelul plin. Fiecare îşi face treaba, încercăm să ajutăm clienţii cu informaţii şi cu orice altceva puteam. Desigur, ca de fiecare dată, apare câte o problemă. Unui client nu îi funcţiona internetul în cameră. Mă duc eu repejor în camera să îl ajut, dar nu am putut face nimic, nefiind o problemă ce putea fi rezolvată de mine.
Trecând peste toate problemele avute în aceea seară, vine şi domnişoara printesa (directorul de marketing). Vine el în inspecţie şi ne întreabă dacă nu cumva i-am văzut noi stickul, noi care nici nu intrasem in biroul să in aceea zi.
Toate bune şi frumoase, pleacă şi prinţesa, iar noi ne reîntoarcem la sueta noastră, ca să nu ne plictisim. Atmosfera linistită până pe la ora 12 noaptea când primim un telefon. Răspunde colegul meu şi vorbeste cu "prinţesa".
Rămânând tablou în faţa celor ţipate prin telefon de domnişorică, colgul a dat pe speaker, ca să putem auzi amândoi paranoia ce ne-o servea. Ce urla el? Citez din acest clasic în viaţă "Mâine dimineaţă când vin, dacă nu cumva găsesc stickul pe birou, voi face eu ordine". O ameninţare ce mi-a adus aminte de Alexandru Lăpuşneanu cu a sa zicală "de mă voi scula, pre mulţi am să popesc".
Această nulitate a secolului, ne acuza că am fi furat noi amărâtul lui de stick cu imensa si inemaginabila memorie de doar.. tananam... 1 GB! Da! Marea avere! Ştiu că nu deţin eu o funcţie atât de importantă, dar să ne ţigănim pentru aşa ceva? Sunt convins că idiotul nici nu are habar pe unde singur l-a pus! Dar.. din pacate el este ze boss. Welcome to Ro! Ţara unde eşti condus de incompetenţi cu diplomă. :)
Am ajuns la muncă de cu seară, chiar cu o oră mai devreme decât necesar ca să-mi ajut colegul, deoarece era hotelul plin. Fiecare îşi face treaba, încercăm să ajutăm clienţii cu informaţii şi cu orice altceva puteam. Desigur, ca de fiecare dată, apare câte o problemă. Unui client nu îi funcţiona internetul în cameră. Mă duc eu repejor în camera să îl ajut, dar nu am putut face nimic, nefiind o problemă ce putea fi rezolvată de mine.
Trecând peste toate problemele avute în aceea seară, vine şi domnişoara printesa (directorul de marketing). Vine el în inspecţie şi ne întreabă dacă nu cumva i-am văzut noi stickul, noi care nici nu intrasem in biroul să in aceea zi.
Toate bune şi frumoase, pleacă şi prinţesa, iar noi ne reîntoarcem la sueta noastră, ca să nu ne plictisim. Atmosfera linistită până pe la ora 12 noaptea când primim un telefon. Răspunde colegul meu şi vorbeste cu "prinţesa".
Rămânând tablou în faţa celor ţipate prin telefon de domnişorică, colgul a dat pe speaker, ca să putem auzi amândoi paranoia ce ne-o servea. Ce urla el? Citez din acest clasic în viaţă "Mâine dimineaţă când vin, dacă nu cumva găsesc stickul pe birou, voi face eu ordine". O ameninţare ce mi-a adus aminte de Alexandru Lăpuşneanu cu a sa zicală "de mă voi scula, pre mulţi am să popesc".
Această nulitate a secolului, ne acuza că am fi furat noi amărâtul lui de stick cu imensa si inemaginabila memorie de doar.. tananam... 1 GB! Da! Marea avere! Ştiu că nu deţin eu o funcţie atât de importantă, dar să ne ţigănim pentru aşa ceva? Sunt convins că idiotul nici nu are habar pe unde singur l-a pus! Dar.. din pacate el este ze boss. Welcome to Ro! Ţara unde eşti condus de incompetenţi cu diplomă. :)
